Denis și Elvira

Posted: 30 Iunie 2011 in Basarabia mon amour
Etichete:, , , ,

Inițial scrisesem alt articol pentru concursul Blog pentru Basarabia, la sfatul a două prietene am scris AICI e România. Dar zic eu că ar fi păcat să nu public și ce am scris despre Denis și Elvira…

Pe Denis și Elvira i-am cunoscut la Câmpulung Muscel. Ambii sunt elevi acolo, învață la cele două licee mari din urbea care i-a dat României pe frații Golescu, Rady Gyr, Theodor Aman, Tudor Mușatescu sau Ion Barbu. De loc nu-s de pe meleagurile muscelene, ci mai de la Est, de la o rană, deschisă încă, numită din 1812 încoace Basarabia. Ne-au scris că vor să fie voluntari. Voluntariat nu pentru câinii fără stâpân, nici pentru pădurile tropicale și nici pentru tigrii siberieni, ci pentru românism. Denis e un flăcău blond, semeț, din Ștefan Vodă, oraș ce poartă cu mândrie numele celui mai mare dintre români iar Elvira nu e din Brăila ci „mai la deal oleacă”, din Țiganca, raionul Cantemir

Țiganca este locul care îmi permite să îi contrazic pe basarabenii care spun că noi i-am abandonat în 1940. Cimitirul de onoare al ostașilor români din localitate e dovada de netăgăduit că noi am luptat pentru fiecare brazdă românească. Dar când m-am văzut cu cei doi elevi și cu prietenii lor am luat și eu pauză de la dezbateri în contradictoriu, pentru că nu a trebuit să mai împărțim românii între „noi” și „voi”. Eram doar NOI.

Părinții lor sunt generația care a cerut unirea deschis în Piața Marii Adunări Naționale și la Prut. Nu le-a ascultat nimeni ruga. Apoi au venit în piețele noastre, vânzând fierbătoare și tot felul de mărunțișuri, vorbind în română cu noi și mai mereu între ei în rusă. A fost suficient să-i etichetăm: „Sunt ruși…moldovenii ăștia”. Nu mai conta 50 de ani de deznaționalizare, masacrele, deportările – am putut să ne spălăm pe mâini…

Părinții lor sunt oameni în toată firea acum. Cu griji, ca totul omul, dar parcă “lemne la trunchi sunt; slănină şi făină în pod este de-a volna” iar copii lor cresc bine la studii în Țară. Că s-or numi români, moldoveni, inoplaneteni, nu face-a spune, ce contează e ce și cum simt și gândesc odraslele lor pentru că de acum încolo generația lui 7 aprilie este viitorul.

Iar spre deosebire de colegii lor mai mari, Denis și Elvira nu se tem să rostească acest cuvânt atât de frumos: UNIRE. Nu au în față grijile vieții și sunt prea mici pentru a deveni brusc pragmatici și realiști Nu mai pot aștepta să își pună nădejdea în copiii lor. Vor să acționeze și nerăbdarea lor e deosebit de mișcătoare pentru oricine i-ar putea contrazice. Cel mult, pot primi replici de genul: “E bine că mai sunt oameni idealiști și naivi”. Naivi sunt cei care cred că în viața asta trăiești doar cu mâncare și apă, fără năzuințe sufletești și fără foame de adevăr: tradiția, credința și limba ne unesc, Basarabia este pământ românesc.

Problema e că pe copiii din povestea noastră, și pe ceilalți care trec linia trasata de Stalin, oameni cu îmbrăcăminte și gândire uniformă îi țin la frontieră ore bune să îi controleze la identitate. Dacă nu au cetățenia potrivită sunt priviți și chestionați mai atent. Mergi ca să pierzi două ore. Revino din vacanță, pierzi două ore. La mare, aceeași treabă… Ca să nu mai amintesc de umilințele pe la consulate, notari, permise de ședere, direcții de cetățenie. Și asta de ani buni încoace, când noi, ăștia naivii, credem că Prutul ar trebui să fie loc de parcare, loc românesc de grătare în zile cu soare.

Uite vremea cum mai trece, vine ceasul doisprezece, mă apelează Denis să-i trimit abțibilduri pentru Ștefan Vodă. E nemulțumit că nu are să dea băieților din oraș și astfel e văduvit de „armele” necesare pentru a le deschide ochii celor de acasă. Suntem în secolul 21, anul e 2011 iar puterea cuvântului face mai mult decât o sută de gloanțe. Basarabia nu trebuie să rămână o noțiune istorică, ci una de actualitate, ca și cum ai zice “casă” și “”Țară”.

–––––––––––––––––––––––––-
Nici nu știu dacă am luat decizia bună, vom vedea ce decide juriul, dacă merităm cei 500 de euro ca să facem abțibildurile cu mesajul AICI e ROMÂNIA!

Pentru a vota articolul AICI e ROMÂNIA! în cadrul concursului Blog pentru Basarabia trebuie să vă faceți cont aici apoi să vă logați cu parola primită pe email și să votați aici. Azi e ultima zi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s