Archive for the ‘La vie en rose’ Category

E dimineață și-s în pat cu femeia asta, frumoasă și voluptuoasă, după toate standardele. Parcă-i totul bine dar nu cu mine. Sunt cumva ciung, fără sens, fără rost.

20150207_160759

Am încercat cumva să vorbesc. Nu s-a putut și-am zis să scriu în proză, e puțin mai clar decât în versuri.

Nu mai pot mângâia cum mângâiam eu. Mă simt așa de rușinat. Ea nu știe cum e, deci probabil nu-i lipsește. Dar eu stau în pat și-s consumat de incapacitatea asta a mea să pot oferi iubire, dincolo de sex. În lumea materială e mai ușor: când îmi dai aia, când mergem la munte, când ne mutăm împreună, când facem copiii? Dar nu-mi trebuie lumea materială dacă eu mă uit la mâna mea care refuză să strângă în brațe cum trebuie. E și asta o formă de impotență.

De asta îmi place mie de „popi”. Acolo e mai simplu, ai niște motive care explică că trebuie să iubești, nu s-o iei razna și să te refugiezi în substituturi, în

Cola Light.

Nu avem cum să fugim de cine suntem. Oricât de departe am fugi. Chiar și Cola Light-ul ăla are consecințe și renunțări. Și sufletul meu cu băuturi edulcorate nu prea vrea, nu-i merge. Când stau singur în pat dimineața devreme asta, eu cu mine, mă doare cel mai tare: că nu pot să mă prefac că iubesc. Că nu simt.

Nu merge cu jumătăți de măsură oricât de tare ne-am pune asta în minte. Contrazi-mă dacă poți. Dar nu poți, pentru că o știu și eu, o știi și tu, o știe toată lumea în subconștient:

Era un prieten trecut printr-un divorț dureros și, mort de beat, epocal, urla la noi: Băăăă, care aveți iubite, respectați-le, iubiți-le. Băăăă!

Saman / Saruman / Sauron

 

Ca să facă discuții de spart gheața, lumea începe să vorbească prostii. Cum a fost meciul de aseară, ce melodie a apărut, ce film ai mai văzut.

-La ce filme te uiți, George??? -Nu mă uit, n-am timp să mă uit, pa!

Dar nu e o atitudine constructivă, așa-i? Poate mai bine ar fi să le dau un email cu linkul…

Deci, doamnelor și domnilor, pe lângă filmele de profil de istorie/Basarabia/românism, vă prezint:

film chile no dictatura pinochet1. NO (NU) – un film care pare documentar dar nu e, din Chile, despre cum a fost dat jos Augusto Pinochet prin referendumul din 1988 care decidea dacă dictatorul chilian avea să rămână la putere încă 8 ani. Cum să te bați cu un regim opresiv având numai 15 minute la dispoziție pentru o campania la televizor? Gael García Bernal interpretându-l pe René Saavedra ne dă o idee.

Filmul poate fi văzut momentan subtitrat aici

CA_Battle in Seattle_banner2. Battle in Seattle (Bătălia din Seattle) – un Hollywoodian care își desfășoară acțiunea în timpul conferinței OMC (Organizația Mondială a Comerțului). Activiștii de mediu, sindicaliștii și anarhiștii organizează proteste pentru a bloca activitatea conferinței. Iubiri, activism, și happy-ending, dar măcar ne învață cum să întindem un banner pe o macara:

Filmul poate fi văzut momentan subtitrat aici

viata_abbie_hoffman3. Viața lui Abbie Hoffman / Nik The Greek – Steal This Movie! – nu știu cum e exact în română tradus, motiv pentru care nu am găsit nici varianta cu subtitrare. Știu că am văzut filmul ăsta pe un post de la noi, probabil pe HBO și mi-a rămas așa în minte cum hippiotul de Abbie Hoffman e o dată activist, deci pe viață activist. Desigur, e cu romanțe dar frumoase. Îl vedeți aici, dar fără subtitrare:

v-de-vendetta-guy_falkes4. V de la Vendetă / V for Vendetta – Remember, remember the 5th of November – desigur că filmul care a inspirat generații și generații de puști fricoși și hackeri să se ascundă în spatele unei măști nu putea să lipsească din această listă. Doar fiecare din noi are nevoie de măștile și fanteziile sale, c-o fi Guy Fawkes, c-o fi alta. Interesant de văzut din perspectiva lui 1984 orwellian, portretizat un pic altfel în film dar pe aceiași idee și din ce în ce mai real în viața noastră de zi cu zi.

Vizionare plăcută, aici subtitrat.

filmul ultra italia5. Ultra (de Ricky Tognazzi, 1991). Ăsta e vechi și e în italiană, așa că sper ca pentru cei mai soft dintre voi să nu ajungă la acest punct. Mi-a fost ciudat să-l găsesc pe YouTube supratitrat în maghiară și în rusă, parcă la același studio de producție…. Într-o lume în care producții hollywoodiene gen Green Street Hooligans sunt puncte de reper pentru o generație bolnavă, e bine să te întorci din când în când la clasici:

subtitrare film ingeri de otel6. Iron Jawed Angels – Ingeri de otel (2004). E despre luptă și drepturile femeilor (fiți mai deschiși la minte!!!). E despre feminism gen, dar nu ăsta de prost-gust de azi. Cum și-au câștigat femeile dreptul la vot în America prin lupta curată a activistei Alice Paul. Un pic de istorie, un pic de militantism:

Poate fi văzut momentan, subtitrat aici.

Cam aici închei recomandările mele, desigur, dacă vreți să vedeți ce inspiră generația de politicieni gen Ponta, uitați-vă liniștiți la House of Cards, toate cele trei sezoane. O să fie un model pentru voi să mințiți, să înșelați și să fiți ca ei.

Desigur, nimic din filmele astea nu sunt egale cu ce trăim unii din noi zi de zi. Și n-aș da pentru niciun film din lume prezentarea făcută de colega mea Iulia Modiga la seara Tinerilor Moldovei acum ceva timp. Ba chiar mă bucur că nu e înregistrată, pentru că astfel de trăiri trebuie simțite, nu vizionate.

Am întrebat recent pe Facebook ce are de gând fiecare să facă vara asta. Nu mai știu dacă mai țineți minte dar în școală trebuia să facem un gen de compuneri sau măcar o prezentare cu ce am făcut vara care a trecut. Și, alături de psihoza cu ce faci de Revelion, și asta e acolo în top.

Pe Facebook mi s-a răspuns fie tragic(învăț pentru restanțe/muncesc) fie sforăitor (ne batem cu pumnul în piept pentru patrie – vedeți să nu vă doară, poate punem și mâna pe treabă un pic!). Unde s-o fi dus fascinația față de verile de odinioară? Poate a fost în amorțeală din cauza campionatului mondial.
Totuși, întrebarea mea rămâne: CE FACEȚI VARA ASTA?

Eu îmi încep vara la Roma, duminică. Voi participa la conferința organizată de Asociația Dacia și, totoată, sper să găsim împreună cu români de pe cele două maluri de Prut calea cea mai eficientă ca Diaspora să susțină Țara. Va fi ultima mea acțiune ca secretar general al Platformei Unioniste Acțiunea 2012. Au fost 3 ani extraordinari, în care am învățat foarte mult dar totul are un sfârșit.

Revin repede, pentru că de miercuri voi fi în al patrulea tur al Caravanei Tinerilor Moldovei. Vom merge din sat în sat timp de 5 zile, prin localitățile Basarabiei, în raioanele Fălești, Glodeni, Rîșcani, Edineț, Briceni, Dondușeni, Ocnița. De abia aștept să merg din om în om, să cunosc România profundă și să ajung la Artur, în Drepcăuți, raionul Briceni. I-am promis omului că vin la el la țară, să vorbim cu sătenii despre Unire. Și să fiu printre tinerii ăștia frumoși:10527025_701371143233678_584338716_o

Dacă vreți să mergeți și voi, ori veniți în turul ăsta în care merg și eu ori mai aveți doar două șanse, turul 5 și 6. Taxa de participare este de 100 de lei MD (25 de lei românești) și acoperă o parte din mâncare. Cazarea va fi la oamenii pe la care trecem și este gratis, la fel ca și transportul. Toate detaliile și înscrierea sunt aici, cei din România au nevoie de pașaport.

Mai departe, o să pot lucra cu cei selectați să facă internship pentru Unire:

În cadrul programului de internship oferit de Platforma Unionistă Acțiunea 2012 vei învăța să aplici și să demonstrezi tot ceea ce înseamnă cooperare, asumarea responsabilității, luarea de inițiativă, rezolvarea de probleme, gestionarea conflictelor, lucrul în echipă, leadership, buna gestionare a timpului de lucru, etc. Dar și alte lucruri concrete precum: redactarea de documente, scrierea de proiecte, contabilitate primară și gestionarea de fonduri, competențe administrative, organizarea de evenimente.

N-am habar ce fac studenții în vacanță dar dacă vor să se angajeze undeva, cu vreo experiență la activ, ar fi bine să își treacă ceva în CV-ul ăla. Și recomand cu putere munca pentru o cauză reală, nu bla-blauri care nu te învață nimic. Viața nu e numai job, în viață trebuie să știi și să te descurci. Aplicații și detalii aici, pentru cei din afara Bucureștiului, organizația oferă cazare.
Cine nu poate citi textul lung, nu o să lucrați doar în București, ci în mai multe orașe, implementând acțiuni și participând la școli de vară tematice.

Eu, personal, sper ca vara asta să mă mai apuc și de o emisiune la radio, despre care o să vă anunț în foarte scurt timp.
Voi ce planuri aveți?

sabina_elena_covasnaSunt bucuros de ultimele știri venite din județele din centrul României. Știți, fetița cu bentița tricoloră, care dacă nu aș fi citit aș fi crezut că e una din fetele de la marșurile unioniste de la Chișinău…

Unii sunt indignați, pe bună dreptate, eu sunt fericit: în sfârșit veșnicele discuții despre „ungurii care ne fură Ardealul” ba chiar ni-l fură și nici nu ne dau pâine la magazin sunt înlocuite cu ceva pe care eu chiar aș susține cu înflăcărare: susținerea românilor din Harghita și din Covasna.

Să o iau cu începutul… Ura bolnăvicioasă împotriva etnicilor maghiari, unii din ei buni cetățeni ai României, nu putea duce nicăieri. Poate doar la episoade sângeroase gen Târgu Mureș în 1990, care ar veni mănușă extremiștilor maghiari pentru a le da avânt în revendicările separatiste. Hai să ne înțelegem: nu ne fură ungurii nici o Transilvanie. NU ESTE UN SUBIECT ACTUAL! Nu o împachetează și nu o iau cu ei acolo pur și simplu pentru că problema Transilvaniei s-a rezolvat după 1918 și, apoi, prin politicile de mutare a populației promovate pe vremea lui Ceaușescu. Nici măcar autonomie nu au unde să-și declare pentru că ar fi încercuiți de… noi. De cele mai multe ori oamenii care nutresc ura cea mai mare pentru unguri sunt fix ăia care nu au interacționat niciodată cu alde Istavanii de pe meleagurile noastre. Dacă vreți să le faceți un rău extremiștilor ungurilor, ignorați-i pentru că asta îi va neutraliza complet.

Motivul pentru care a renăscut acum acest subiect este destul de clar și pentru orbi: sunt alegeri în Ungaria și forțele de extremă dreapta de acolo vor să se mențină la putere. Subiectul aduce profit electoral. Mai nou aduce și rating.

E ușor să facem o apologie a urii dar e mai greu să să ne și iubim. Înainte de a îi acuza pe alții, haideți să ne vedem propriile greșeli și propria neputință: trebuie să ne intereseze soarta ROMÂNILOR din Harghita și Covasna, să îi ajutăm, să îi sprijinim, SĂ LE FIM ALĂTURI. Statul român, condus prost, de oameni votați de noi, are datoria asta dar și noi, cetățenii statului, o avem. Când va începe să ne pese de românii din Harghita și Covasna? Poate cei mai nepăstuiți și ignorați dintre toți. Poate ACUM.

Dacă am fi noi tari să ne permitem atitudini de genul Afară cu ungurii din țară aș mai înțelege pe undeva. Dar vrem să-i dăm pe unii afară dintr-o țară care nu suntem în stare să ne-o conturăm. Politicienii noștri nici nu îndrăznesc să pronunțe cuvântul UNIRE când se referă la cel de al doilea stat românesc, cel de peste Prut. Cuvântul cheie în așa-zisa problemă a „ungurilor” este SOLIDARITATE. Fără ea, fără unire între noi, nu avem cum să rezolvăm nimic. Patriotismul nostru TREBUIE să fie PRO și nu CONTRA. Și manifestat corespunzător, prin inteligență, cum a dat dovadă o copilă de clasa a 9-a cu tricolorul pe frunte, cu nimic mai deosebită altfel decât fetele de seama ei, de aici sau de aiurea.

Când vom avea o politică coerent pentru românii din jurul granițelor actuale ale României? Probabil când vom avea o politică coerentă și pentru românii din Harghita și Covasna, probabil atunci când vom avea o politică coerentă și pentru românii din celelalte 39 județe ale Țării.

Sunt mândru de copila asta cu bentiță tricoloră pe frunte. Ea poate fi simbolul transformării noastre mentale dinspre ură spre iubire.

Solidar cu SABINA!

Cu trenul ăsta am plecat după Bosnia-România în 2002, după ceva beri, trecute de miezul nopții cu Nefiru. Atunci s-a născut ideea creări unui grup care cred eu că va rămâne în timp prin idei, efecte și constanță.(anul ăsta în septembrie am făcut 9 ani, la mulți ani nouă!).

Era bun rău că îți permiteai să-ți iei bilet la el și ajungea dis de dimineață în București. Te întindeai pe bancheta de 4 locuri și când făceai ochi erai În București.

În el eram când a stat o oră la Videle și am întârziat la autocarul de Andorra.
Cu el plecam pe furiș de la prima mea dragoste.

Uneori, când mergeai duminică spre luni, era enervant că te trezeau la Roșiori toți muncitorii navetiști.

Între timp l-au „modernizat” și standardizat ăștia: din accelerat în inter-regio, cu scaune de te cocoșează.

E foarte tare să te urci într-un nod feroviar cum e Simeria, să crezi că mergi pe Valea Prahovei, să începi să te uiți peste orașele pe unde treci ca să știi ce minciună îi zici nașului și să vezi că la 2 noaptea vei fi în Craiova…

România ipocrită

Posted: 16 Ianuarie 2012 in La vie en rose
Etichete:, , ,

Românii trăiesc mult mai prost decât grecii. Dar n-ar vrea să fie în situaţia grecilor: „săracii, îi aşteaptă zile grele”. Ei na, vor ajunge ei vreodată să trăiască la fel de prost?

Românilor le place să vadă că alte naţii sunt hotărâte şi luptă pentru drepturile lor. Chiar îi admiră… Vezi cazul grecilor, care fac violenţe greu de imaginat cu fiecare ocazie. Când în sfârşit se întâmplă ceva, sunt consternaţi şi găsesc apelative cu uşurinţă: huligani, golani, haimanale, mai nou ultraşi.

Se şochează când văd o maşină incediată dar uită că atunci când au fost ei arşi la buzunar, băgau Dansul penguinului în faţa Guvernului. Neam de artişti! Plâng după bordurile stricate dar uită de cele ale lui Videanu, plătite însutit de noi.

Greţoşii lideri ai opoziţiei noastre sunt atât de slabi încât nici nu pot să-şi asume manifestaţiile de protest naţionale. La miting, PSD-ul şi-a trimis acoliţii din asociaţiile de studenţii, care însă au fugit rapid ca potârnichile. Liderul lor a declarat  că a decis să asculte sfatul jandarmilor pentru că nu poate controla câteva sute de studenţi şi aceştia puteau fi atraşi în manifestările violente: „Nu am vrut să fim consideraţi huligani”. Şi iată, încă un candidat la premiul Nobel pentru pace!

Hai să nu considerăm că marea tragedie a ţării noastre sunt protestele de la Universitate. Sunt o şansă ca cei de pe fotoliile moi să tremure puţin şi să mai renunţe, măcar vreo 25%, la aroganţa cu care ne-au tratat anii ăştia.

Nu mai fiţi ipocriţi, dacă unii vor să iasă în stradă, aplaudaţi-i că aşa aţi ieşit şi din comunism, nu fiţi voi Ceauşescu 2:

Eroism neautorizat

Posted: 6 Decembrie 2011 in La vie en rose

La articolul ăsta nu găseam o melodie potrivită, mă bucur că a apărut, cadou de Moș Nicolae/ziua mea.
–––––
TU ești altfel decât restul. De când ai crescut, ai testat pe pielea ta cum e să fii împotriva mersului lumii. Tu cu idealurile tale, ei cu viața lor tristă.

Pui de leu, te-ai luptat, te-ai zbătut, ai murit și-ai renăscut. De câteva ori ai simțit bucuria, ai văzut cum e să trăiești cu adevărat. De multe ori ți-a venit să renunți dar varianta era să fii și tu unul din cei care nu-ți plac.

Ai bătut atâta drum, n-ar fi păcat să cazi în șanț? Cauza ta e infinitul.
Luptă pentru ea, îmbunătățește-o, împlinește-o,  și nu renunța! E greu, din ce în ce mai greu, dar tu ești construit dintr-un aliaj de voinicel.

Pentru tine și pentru noi, fii învingător!