Posts Tagged ‘unire’

Cum am promis la finalul articolului Am 28 de ani, voi publica modalitățile prin care o cauză civică poate coagula energiile a mii de oameni și, implicit, o pot pune pe agenda publică. Voi face asta pe episoade, exemplificând cu Marșul pentru Basarabia pe care Platforma Unionistă Acțiunea 2012 îl va desfășura în București pe 12 octombrie. Motivul pentru care fac este pentru că experienţa de activism civic pe care o avem va fi cu siguranţă utilă şi altora şi vă va ajuta pe voi, care nu ne cunoaşteţi încă, să înţelegeţi de ce BASARABIA e ROMÂNIA!

Primul episod: Puncte de informare în oraș

Punctele de informare din București sunt imperios necesare în a reuși să scoți în stradă pentru o cauză un număr considerabil de oameni.Pentru a reuși așa ceva e nevoie de voluntari energici și răbdători. De marțea asta până pe 11 octombrie vom fi în fiecare zi în stradă pentru a face să răsune din om în om faptul că duminică, 12 octombrie, se iese în stradă pentru Unire.

punct informativ Basarabia

Punctele trebuie să fie cât mai vizibile, pentru a atrage atenția trecătorilor. Din bătrâni, am prins un sistem de programare a voluntarilor în ture de 4 ore, timp de 12 ore pe zi: de la 10:00 la 14:00, 14:00 la 18:00, 18:00 la 22:00. În felul acesta, schimbul de tură se face de la o echip de voluntari la alta, fără necesitate de coordonare. Mai e nevoie de o persoană foarte capabilă la telefon, care să organizeze programările la puncte și de un sistem online de înregistrare/programare. Noi Îl avem pentru marșul din 12 octombrie într-un mod mai simplificat decât de obicei, la adresa:

http://actiunea2012.ro/lunile-tricolorului/implica-te-ca-voluntar

și nu-mi maginez că există unionist din București care să nu ajute aceste 3 săptămâni măcar 4 ore pe săptămână. Fără o „armată” de 150-200 de voluntari capabili, nu se poate organiza un eveniment de asemenea amploare și de asta fiecare contează.

Probleme

În București, oamenii sunt sătui de pliante, campanii și abordarea pe stradă. Organizația pe care o reprezint, Platforma Unionistă Acțiunea 2012, are de anul trecut experiența a trei campanii cu puncte de informare, care ne-au „obosit” voluntarii în interacțiunea cu trecătorii, sictiriți de interacțiunea cu mediul exterior. De aceea, la această campanie ne-am hotărât să dăruim trecătorilor panglici tricolore. Cei care le acceptă, primesc și informația despre marșul nostru și, față de alte dăți, pleacă cu un zâmbet pe față, bucuroși că mai sunt și alții care iubesc România (descoperire interesantă chiar și pentru noi, prima dată, când ne-am dat seama că suntem mulți, foarte mulți).

punct informare basarabia

Dacă aveți drum azi și mâine puteți veni și voi să luați o panglică tricoloră de la stația de metrou Unirii 2, apoi puteți afla locația punctelor de informare de pe pagina noastră de Facebook.

Am observat la multe organizații că pun această muncă(puncte de informare) pe seama celor mai nepregătiți dintre susținatori, ceea ce e total greșit. În primul și primul rând, teoria nu se pupă mai niciodată cu practica, așa că cine aranjează puncte de informare ar fi bine să facă întâi un stagiu de pregătire pe teren, să vadă pulsul. Apoi mai sunt chestii precum motivare, lucru în echipă și așa mai departe dar… cel mai bun e proverbul nostru străvechi: UNIREA FACE PUTEREA

Alte probleme sunt reprezentate de vremea schimbătoare, mai ales în lunile septembrie-octombrie, care ne face să ocolim puncte cum ar fi corturile din oraș(aer liber). Și mai e o problemă cu punctualitatea oamenilor la puncte, de aceea doar cauzele sănătoase, în care aderenții sunt serioși și se implică ajung să se impună.

Voi continua în zilele următoarele serialul privitor la implicarea civică. Rugămintea, pentru toate episoadele acestui serial, sunt like&share, pentru răspândirea informațieiîn mediul online. Cu voi toți ne vedem în stradă pe 12 octombrie iar cu cei mai unioniști dintre voi, ne vedem la punctele de informare, muncind împreună pentru o informare care nu se poate baza doar pe televizor sau doar pe Facebook.

Anunțuri

Am 28 de ani

Posted: 24 Septembrie 2014 in Basarabia mon amour
Etichete:,

Împliniți pe 21 septembrie.

Peste jumătate din acești ani mi i-am dedicat integral unei cauze. Și pentru că eu cred că putem mai mulți-mai mult-mai bine, și pentru că pe 12 octombrie mii de oameni ca și mine vor ieși în stradă pentru o idee, simt nevoia să vă fac să înțelegeți și voi…

Postez acest articol în categoria Stil de viaţă, deşi articolul meu se va rătăci printre titluri precum O studentă rusoaică a rupt gura târgului londonez cu un Mercedes acoperit cu cristale Swarovski /„Prostituata anului 2013” vrea un loc în parlamentul Regatului Unit / Nu-i uşor să fii femeie: reacţiile bărbaţilor care încearcă pentru prima dată epilarea inghinală cu ceară. E dreptul lor, noi avem stilul nostru de viaţă, societatea/media propune altele, mai uşor digerabile/consumabile.

Spun STIL DE VIAŢĂ pentru că ceea ce facem influenţează felul în care mâncăm(dacă apucăm să mâncăm), visele pe care le avem şi paturile sau scaunele de tren în care dormim. Staţi liniştiţi, sendvişurile cu parizer pe care le-am mâncat pe fugă la vopsit de bannere au fost mai gustoase decât orice variantă de somon fume încercată iar când am văzut Nistrul la Ţîpova m-a luat cu fiori mai mult decât atunci când am privit Turnul Eiffel, Sagrada Familia sau Vaticanul, poate chiar luate la un loc.

CINE SUNTEM NOI?

Voi ne ştiţi, cu mici inflexiuni, drept ăia cu Basarabia. Ne-aţi văzut în diferite momente ale ultimilor ani, fie strângând semnături, fie după un abţibild, afiş sau grafitti, fie la o manifestaţie mare cum va fi cea din 12 octombrie. Suntem reuniţi în Platforma Unionistă Acţiunea 2012, dar asta nu o ştiu mulţi pentru că nu a fost miza noastră ci punerea subiectului pe agenda publică. Cred că o putem bifa la reuşite, ca şi o chestie anterioară, care acum nu mai e sesizabilă: scoaterea subiectului din zona desuetă, din catalogarea stupidă de extremă în care mulţi au fost interesaţi să o plaseze pentru a îngropa subiectul.

Suntem Paul Munteanu, David Cristian, George Simion, şi mulţi alţii dar, repet, nu asta ne-a interesat pentru că nu vom candida niciunde. Ne-au interesat şi ne interesează rezultatele acţiunilor noastre…

CÂND SE FACE UNIREA?

Am fi nişte mari păcălici dacă am da termene. În mod clar, două sunt condiţiile fără de care nu se poate: voinţa populară şi context internaţional favorabil. Aşa că de multe ori în loc de curiozitatea firească a interlocutorilor de a cere nişte termene, mai bine ar contribui fiecare la partea lui din acest imens puzzle care se cheamă România Normală: să vrea şi să acţioneze pentru îndeplinirea obiectivului. Bine ar fi să avem puterea de a o face până în 2018, pentru că ambele condiţii menţionate prind din ce în ce mai mult contur iar şanse din acestea nu-s multe, la nivelul istoriei.

DA, noi credem că se poate face. Cum am scris la începutul articolului meu, eu cred în puterea oamenilor de a schimba lucrurile în bine în societate. Dacă n-am crede asta, am putea emigra liniştiţi, secătuiţi de speranţe, ca nişte oameni ai nimănui.

Şi… dacă NU se face? Orice om care capătă o conştiinţă de neam şi de bine colectiv, datorită evenimentelor pe care le desfăşurăm este un om care mâine va produce la rândul lui lucruri bune în societate şi va duce mai departe valorile noastre comune. Nu vă imaginaţi ce satisfacţie enormă poţi avea când auzi din glasul unui copil dintr-o regiune îndepărtată a Basarabiei că se bucură că face parte dintr-o ţară mai mare, pe care nu are motive s-o urască, cum fuseseră învăţaţi părinţii lui. Sau să intri într-o sală de clasă a liceului pe care l-ai făcut şi tu, în Bucureşti(Gheorghe Lazăr) şi să le descoperi acelor tineri o istorie care există mult prea puţin în cărţile de istorie sau să le arăţi că mai e pe lumea asta un stat unde se vorbeşte limba română…

SUNTEŢI CU BĂSESCU, PONTA, ETC ETC?

NU. Societatea noastră ar face bine să nu-şi mai lege speranţele de oamenii din funcţiile politice şi să aibă mai mare încredere în forţele proprii. Dacă îi vedeţi acum pe politicienii menţionaţi că vorbesc despre Unire, să ştiţi că nu ei se folosesc de Unire ci Unirea se foloseşte de ei. Ieri Băsescu, azi Ponta, mâine Iohannis sau altul, asta vor trebui să facă politicienii de acum încolo, să fie de acord că Unirea este un obiectiv naţional obligatoriu. Şi nu vor avea de ales, atâta timp cât 3 din 4 români sunt de acord cu Unirea. Şi atâta timp cât mii de oameni ies în stradă să o ceară, cum o vom face noi pe 12 octombrie.

Greşeala care ar putea să o facă mişcarea noastră unionistă civică este să facă partizanat politic. Şi asta e valabil şi pentru cei care se identifică ca fiind unionişti, luaţi individual. La fel, o mare greşeală este ca mişcarea unionistă să se implice cu această cauză în lupta politică, sub forma unor candidaturi. Unirea presupune consens în societate, nu o falie subţire, elitistă, care să se izoleze de restul.

DE CE BASARABIA/UNIRE?

Nu cred că aş putea să vă explic în cuvinte ce simt… Eu sunt mai tehnic/organizatoric în scriere şi comportament, aşa că o să o citez pe colega mea, Mirela Bena:

Astăzi mulţi blamează dascălii patrioţi şi lecturile copilăriei. Dumitru Almaş, poeziile lui Goga, Vieru, muzica soţilor Aldea-Teodorovici ne-au ajutat pe mulţi să fim ce suntem. Fără părinţi şi învăţătoarele mele, doamna Tănăsescu şi domnişoara Ghergulescu, nevăzute de peste 20 de ani, nu aş fi ajuns să mă simt electrizată de tot ce ţine de Ţara mea.
Unionistă sunt de mică. Implicată în diverse activităţi în afara şcolii de prin liceu. Visul meu cel mare nu era să am telefon, ci să ajung la Alba Iulia de 1 Decembrie. Apoi mi-am căutat fraţii din Basarabia la facultate. Am suferit şi multe dezamăgiri. Mulţi fraţi nu erau chiar fraţi. (……)

Basarabia rurală e satul bunicilor mei. Cu muşte, căldură, câini, case cochete şi gospodării pline de flori. Gâştele merg în şir la baltă. Vacanţele la bunicii din îndepărtata Oltenie au văzut aceleaşi gâşte, aceleaşi bălţi şi cirezi de vite mergând agale după iarbă şi la apus, la oră fixă, spre casă.

Într-un sat, o bătrână ne-a primit în curte, ne-a întins un pled pe prispă, ne-a adus un vin de casă cu o bucată de pâine şi ne-a ascultat pe fiecare. De unde suntem şi de ce umblăm. Suntem din Chişinău, suntem din satele Moldovei, ale Ardealului, ale Ţării Româneşti. Urmarea a fost firească. Romulus i-a declarat senin şi inspirat bătrânei: ”În curtea dumneavoastră e toată România Mare!”

Cu siguranţă sunt multe cauzele care merită dedicarea şi implicarea noastră. Eu şi mulţi alţii ne-am oprit asupra Basarabiei, ca parte componentă a unui întreg care înseamnă societate românească normală la cap. Această cauză, după cum vedeţi în ultimii ani, are şanse de reuşită şi de aceea, ce trebuie să facă oamenii care nu se pot implica prea mult este să vină cu susţinerea lor în momentele importante, măcar de 1-2 ori pe an. 12 octombrie 2014 este, cu siguranţă, unul din acele momente.

Am învăţat anii ăştia că dacă îmi risipesc energiile pe multe domenii, nu ajung să ajut nicăieri. De aceea, felul în care pot ajuta punctual şi alte cauze este să dezvălui, printr-o serie de articole, modalitatea prin care pregătim/gândim MARŞUL PENTRU BASARABIA din octombrie. Experienţa de activism civic pe care o avem va fi cu siguranţă utilă şi altora şi vă va ajuta pe voi, care nu ne cunoaşteţi încă, să înţelegeţi cum reuşim.

De la formularea mesajului la metodele de răspândire a lui, voi publica punct cu punct felul în care vom aborda aceste chestii de implicare a societăţii civile. Ce pot cere de la voi este să folosiţi metodele de implicare online(Like& Share etc.) pentru a răspândi viitoarele articole…

UNIREA FACE PUTEREA!

MARS BASARABIA 12 OCTOMBRIE

Sursa: GeorgeSimion.ro

Am întrebat recent pe Facebook ce are de gând fiecare să facă vara asta. Nu mai știu dacă mai țineți minte dar în școală trebuia să facem un gen de compuneri sau măcar o prezentare cu ce am făcut vara care a trecut. Și, alături de psihoza cu ce faci de Revelion, și asta e acolo în top.

Pe Facebook mi s-a răspuns fie tragic(învăț pentru restanțe/muncesc) fie sforăitor (ne batem cu pumnul în piept pentru patrie – vedeți să nu vă doară, poate punem și mâna pe treabă un pic!). Unde s-o fi dus fascinația față de verile de odinioară? Poate a fost în amorțeală din cauza campionatului mondial.
Totuși, întrebarea mea rămâne: CE FACEȚI VARA ASTA?

Eu îmi încep vara la Roma, duminică. Voi participa la conferința organizată de Asociația Dacia și, totoată, sper să găsim împreună cu români de pe cele două maluri de Prut calea cea mai eficientă ca Diaspora să susțină Țara. Va fi ultima mea acțiune ca secretar general al Platformei Unioniste Acțiunea 2012. Au fost 3 ani extraordinari, în care am învățat foarte mult dar totul are un sfârșit.

Revin repede, pentru că de miercuri voi fi în al patrulea tur al Caravanei Tinerilor Moldovei. Vom merge din sat în sat timp de 5 zile, prin localitățile Basarabiei, în raioanele Fălești, Glodeni, Rîșcani, Edineț, Briceni, Dondușeni, Ocnița. De abia aștept să merg din om în om, să cunosc România profundă și să ajung la Artur, în Drepcăuți, raionul Briceni. I-am promis omului că vin la el la țară, să vorbim cu sătenii despre Unire. Și să fiu printre tinerii ăștia frumoși:10527025_701371143233678_584338716_o

Dacă vreți să mergeți și voi, ori veniți în turul ăsta în care merg și eu ori mai aveți doar două șanse, turul 5 și 6. Taxa de participare este de 100 de lei MD (25 de lei românești) și acoperă o parte din mâncare. Cazarea va fi la oamenii pe la care trecem și este gratis, la fel ca și transportul. Toate detaliile și înscrierea sunt aici, cei din România au nevoie de pașaport.

Mai departe, o să pot lucra cu cei selectați să facă internship pentru Unire:

În cadrul programului de internship oferit de Platforma Unionistă Acțiunea 2012 vei învăța să aplici și să demonstrezi tot ceea ce înseamnă cooperare, asumarea responsabilității, luarea de inițiativă, rezolvarea de probleme, gestionarea conflictelor, lucrul în echipă, leadership, buna gestionare a timpului de lucru, etc. Dar și alte lucruri concrete precum: redactarea de documente, scrierea de proiecte, contabilitate primară și gestionarea de fonduri, competențe administrative, organizarea de evenimente.

N-am habar ce fac studenții în vacanță dar dacă vor să se angajeze undeva, cu vreo experiență la activ, ar fi bine să își treacă ceva în CV-ul ăla. Și recomand cu putere munca pentru o cauză reală, nu bla-blauri care nu te învață nimic. Viața nu e numai job, în viață trebuie să știi și să te descurci. Aplicații și detalii aici, pentru cei din afara Bucureștiului, organizația oferă cazare.
Cine nu poate citi textul lung, nu o să lucrați doar în București, ci în mai multe orașe, implementând acțiuni și participând la școli de vară tematice.

Eu, personal, sper ca vara asta să mă mai apuc și de o emisiune la radio, despre care o să vă anunț în foarte scurt timp.
Voi ce planuri aveți?

MIERCURI – 8 MAI
După o perioadă de pauză în colectarea semnăturilor la corturi, pe fondul zilei de 1 Mai și al Paștelui, am început activitatea la corturi în București. Am obținut o autorizație nouă de la Primăria Generală, pentru 7  corturi.1

Avem amplasate două noi locații: în fața magazinului Unirea și în Piața Romană – la coloane – care au fost deschise de  la 10.00 la 22.00.
Un al treilea punct, localizat în Piața Universității, colț cu librăria Eminescu a funcționat între 14.00-18.00.

O semnătură care ne-a bucurat ziua a fost aceea a unei doamne de circa 50 de ani care a venit direct să semneze, fără să dorească să asculte măcar vreun argument în favoarea inițiativei noastre: “Nu mă interesează, eu semnez oricând pentru Basarabia, părinții mei sunt de acolo. Mi-a spus povești teribile, pe care le voi ține minte toată viața și le-am spus și copiilor mei. Voi fi mereu alături de voi”.
De altfel, mulți dintre oamenii care vin la corturi sunt hotărâți din prima să se numere printre susținătorii legii care ar face din Republica Moldova o prioritate a statului român. În tumultul vieții hiper-agitate din București, când nimeni nu mai are timp nici de el, darămite de semenii lui, faptul că la vizualizarea cuvântului Basarabia mulți se opresc să își lase semnătura pe o listă este parcă un gest de oprire a timpului și de reparație morală pentru neamul românesc.

2

Sperăm ca de săptămâna viitoare să avem toate punctele funcționale, odată cu întoarcerea tuturor voluntarilor în București și înscrierea altora noi. Planificarea la puncte în Capitală se face pe:http://basarabia-acasa.ro/bucuresti-planificare-voluntari/

Mâine, o nouă zi!

Nu e nicio glumă! Până pe 9 decembrie veți da mai greu de mine, nu o să vă prea răspund la telefon legat de alte chestiuni: mă dezechipez, îmi suflec mânecile și intru în campanie, direct să vă câștig voturile.

Nu e nicio problemă, dacă nu răspund la telefon, o să citiți ce fac la mine pe blog, în categoria nou creată, Campanie 2012. Blogul meu va dudui de articole în perioada asta. Grupul meu de interese (da, am unul!) trebuie mulțumit.

Partidul pe care am ales eu să-l reprezint este cel mai bun, reprezintă voința poporului și cred eu că va câștiga detașat alegerile și un loc în inimile voastre. E timpul să facem schimbarea! Cred că prin toate faptele mele de până acum am arătat că sunt o persoană în care puteți avea încrederea de a-mi acorda votul vostru.

Partidul meu nu se numește nici U.S.L. nici A.R.D., nici PP-DD, nici PDL, nici PSD, nici PNL nici Forța Civică, nici PC nici PNȚCD, nici PRM, nici UNPR, nici Noua Republică. Nici măcar Alianța Socialistă, Partidul Totul pentru Țară, sau Partidul Ecologist.

Partidul meu se numește PACT PENTRU BASARABIA. Programul lui electoral are 19 puncte care trebuie îndeplinite punct cu punct până în 2016.  Nu îl veți găsi pe buletinele de vot, însă puteți vota numele oamenilor care, cel puțin acum, se angajează să-l respecte. Indiferent de inițialele sub care candidează ei pe 9 decembrie.

Este forma mea și, sper, și a voastră, de a îmi fructifica votul și a nu mai lipi pe buletinul de vot abțibilduri cu Basarabia e România, a nu mai scrie Alexandru Ioan Cuza sau Ștefan cel Mare și a pune ștampila pe ei sau a nu mai pune buletinul gol în urnă, în speranța falsă că și votul în alb s-ar contabiliza undeva.

Suntem un grup de interese. Conotația acestei sintagme a devenit negativă pentru urechile noastre, la fel cum negativ sună și propagandă. Ele sunt negative pentru că sunt folosite mereu de ei, iar noi avem, de multe ori, o expresie senină pe fețe, de miei la tăiere și de majoritatea dăților nici nu ne dăm seama că am fost tăiați decât când vedem lipsa.

Suntem un grup de interese iar interesul nostru este ca politicienii să fie de acord cu Unirea Republicii Moldova cu România. Agenda publică este făcută de cetățeni dacă acești cetățeni se grupează și se comportă inteligent iar politicienii, știm prea bine, vorbesc, tot timpul, despre ce vor oamenii să audă.

Pe 9 decembrie nu vreau să alegem răul cel mai mic, ci răul care alege Basarabia.

***

www.pactbasarabia.ro

Până începem să popularizăm primele nume care semnează pactul (mai așteptăm 2-3 zile să se strângă de la toate partidele), propuneți-le celor care candidează în colegiul vostru să aleagă Basarabia.

Sper că nu pornim vreo leapșă cu fericirile astea dar dacă fratele In e fericit, nu aș putea să fiu eu mai prejos.

Motivul bucuriei mele, tristețea altora: mii de oameni în stradă la Chișinău strigând unirea, renăscând un curent pe care toți îl vedeau deja îngropat dar căruia constanța și determinarea au reușit să-i dea vigoare.

Ladies and gentlemen, 200 de ani, ACTIUNEA 2012:

Publicam anul trecut o vorbă pe FaceBook care e cam așa: If the kids are united they will never be divided.
Mă bucur că în 2012 băieții au știut să fie uniți. Nu doar în Basarabia ci în tot spațiul românesc. Și nu e vorba de sexul persoanei (cum nici când zic țăran nu mă refer la cineva de la sat) ci de curaj și onoare. Că mulți au fost fetițe, asta deja nu mai contează, vor muri încet de frica propriei umbre.

Referitor la reprezentantele sexului frumos, la Chișinău au fost forță la marșul din 13 mai. Au strigat cot la cot cu noi, ba chiar pe la ambasada Turciei, când ne oprisem noi din cântat erau ele cele care dădeau tonul.

Și nu au fost doar tineri, cot la cot cu noi mulți oameni frumoși aflați la vârsta a treia. O doamnă a ținut neapărat să mă felicite, spunându-mi că e minunat ce facem, că am reușit să scoatem studenții. Și să nu fiu trădător ca Roșca, că dacă voi fi o să aibă ea grijă de mine 🙂 Am descumpănit-o când i-am zis că-s din București dar a continuat cu sfaturile. Tragedia ei era că participase la toate manifestațiile din perioada Redeșteptării naționale de la Chișinău, vine și la mitingurile organizate de noi dar pe copilul ei, student, nu-l interesează, stă acasă și doarme. I-am zis doamnei, vă spun și vouă: ori e, ori nu e. Important e ca ăștia care suntem să fim deștepți si să dăm tonul pentru restul celor care dorm.

Am spus și-n timpul marșului (care a fost lung ca o zi de post, 7 kilometri), adevărata vedetă a fost Patricia. O vedeți în poza de mai jos. Când parcă și mie mi se înmuiaseră picioarele, am văzut-o pe asta mică cu tricolorul, cum merge lângă noi, și am prins putere. Felicitări mamei ei, cu astfel de oameni e imposibil să nu reușim!

Am avut o zi frumoasă de duminică la Chișinău, când am fost fericit că m-am aflat printre ai mei.
Mai departe… va scrie în cartea de istorie, dacă suntem suficient de încăpățânați, fiecare din noi, să credem și să acționăm.

E primăvară în Basarabia. A venit de 3 ani și mă bucur când mă uit în jur și văd lucruri altădată imposibile cum prind contur.
Pe 13 mai, la o manifestație unionistă la care vor participa mii de oameni, tinerii vor purta tricouri negre. În semn de doliu și în semn de… identitate.

Din 2006, de când a fost lansată campania BASARABIA PĂMÂNT ROMÂNESC, tricourile au fost una din principalele metode de promovare a mesajului. La început negre, cu scris arhaic, ele au devenit în timp un fel de „brand” care putea fi văzut ușor pe străzile principalelor orașe românești. Și-au adus și ele aportul la venirea primăverii…

De-a lungul timpului am făcut și trimis mii de tricouri, de la Nistru pân la Tisa. Dar nu erau tricouri obișnuite, de promoții, genul celor care le porți prin casă în loc de pijama. Ale noastre erau o poziționare clară față de lumea înconjurătoare, un mesaj clar, care ne identifica pe noi ca persoane.
Cum se uită lumea la mine prin oraș când am tricoul pe mine. Prima oară îi întrebam dacă ne știm de undeva, după aceea am priceput că citeau ce scria pe tricou.

Am făcut multe modele, zâmbesc cu drag când mă mai întreabă lumea de unele de acum 2-3 ani. Abia acum au pornit pe drumul ăsta și se uită la ce s-a făcut până acum:

Iar dacă e să vorbim despre sentimentul de identitate, nu pot decât să adaptez mot-a-mot un articol la a cărei „facere” mă mândresc că am contribuit. Ar suna cam așa:
La fel ca viaţa mea tricoul meu a cunoscut şi bune şi rele. Asta ne-a unit. A fost murdar în ultimul hal, transpirat, udat de lacrimi, chiar şi de sânge odată. A fost îmbibat cu gaze lacrimogene şi sărutat de multe, multe ori. Spălat de mine cu infinită grijă…îmi amintesc ce panicat am fost la început că unu’ şi l-a spălat în mașina de spălat şi se decolorase puţin, negrul prefăcându-se în maro.
Ce pot sa vă mai zic oameni buni ?!? Că am făcut chiar şi sex cu el pe mine, că îl iau oriunde şi că îl prefer în locul altor tricouri, poate mai noi sau de firmă. Vreţi să vă spun că m-a salvat de atâtea ori acoperindu-mi fața de miliția comunistă. DA ! e adevarat toate astea sunt adevărate!
Ce poate fi mai frumos când cobori în faţa blocului şi îi vezi pe ai tăi aşteptându-te cu steaguri tricolore, zâmbete pe buze şi o bere în mână. Ei, ca şi tine , cu acelaşi tricou. Şi atunci înţelegi: gândesc şi simt la fel. Eşti cu ai tăi. Uiţi de tot! Când te dai jos din acel autocar şi e o dimineaţă friguroasa dar însorită. Când umbli pe străzile pustii ale unui oraş care așteaptă să afle adevărul. Când cei cu tricouri ca tine încep să glumescă şi să se dezmorţească la o pizza şi o (altă) bere, MAI EXISTĂ ALTCEVA ?!? Îşi mai aduce aminte cineva că e certat cu prietena, îşi mai aminteşte cineva crizele lu’ mă-sa sau că şefu’ e un jegos ?!? NU ! Eşti în lumea ta!

Poate mă considerați nebun, dar când mă gândesc că duminică o să văd la Chișinău (România) atâtea tricouri împreună, nu mai am nimic altceva în cap.
PENTRU CĂ ĂSTA SUNT EU!